Avatare cu Flori
Romania detine o oferta absolut fascinanta de flori salbatice. a sa nu mai vorbim despre pasari, insecte si alte soiuri de fiinte, care, pana la urma, depind tot de plante, intrucat reprezinta hrana si adapostul lor. In Transilvania sudica, zona ei care a fost populata candva de sasi, are cele mai bine prezervate pajisti de ses, pe care cresc, nederanjate de nimeni, imperii de flori salbatice. Facand comparatie cu alte teritorii din Europa Centrala si de Est, trebuie spus ca Romania poseda o biodiversitate uluitoare, o resursa naturala de zile mari.
Agricultura organica si productia de bunuri de buna calitate, cum ar fi mierea si extractele din plante, ofera satenilor o modalitate considerabila de castig, dand astfel o sansa protejarii bogatei flore si faune salbatice. Zona Transilvaniei necesita o dezvoltare sustinuta, iar maniera pozitiva de a obtine aceasta dezvoltare o poate asigura chiar potentialul economic al agriculturii organice, produsele pe baza de plante, miere, ca si mestesugurile traditionale ori turismul ecologic.
Satele romanesti se vor regenera si vor prospera numai daca va fi incurajata dezvoltarea turistica si economica la scara mica. ransilvania de sud ar putea fi un model pentru celelalte judete ale Romaniei, ca si pentru celelalte tari ale Europei. Ce-i drept, acest gen de proiect nu poate functiona decat avand sprijinul public adecvat. Toata lumea are nevoie de plante si majoritatea oamenilor le cauta, ele nu exista doar pentru botanisti!
Plantele si habitatele lor sunt fragile si au nevoie urgent de protectie, iar florile salbatice ale Romaniei sunt pretioase, nu numai pentru romani, ci si pentru toti europenii. Multe dintre ele au devenit rarisime in Europa, dar mai presus de orice, aici e vorba de comunitatile uriase de plante, acele pajisti pestrite de flori, unice in lumea de azi. Romania ne ofera sansa nepretuita de a arunca o privire asupra peisajelor pe care stramosii nostri le cunosteau si le iubeau.
text preluat partial din: http://www.formula-as.ro/reviste_584__188__john-akeroyd.html
0 Abureli Scrise de Altii!:
Post a Comment